CONFERINŢA SECURITATEA CIBERNETICĂ | LAURENŢIU LEOREANU, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ, CAMERA DEPUTAŢILOR: "Este nevoie de un nou pachet legislativ cu incidenţă în domeniul securităţii şi apărării"

Actualele riscuri de securitate pot fi diminuate prin măsuri pro-active şi reactive şi prin modificări legislative în acest domeniu, susţine Laurenţiu Leoreanu, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Camera Deputaţilor.

"Riscurile şi provocările în materie de securitate cibernetică pot fi totuşi reduse semnificativ prin aplicarea unor serii de bune practici, puţin costisitoare, unele chiar gratuite şi uşor de aplicat. Conştientizarea riscurilor şi provocărilor de către angajaţi este o soluţie eficientă pentru a limita o mare parte din riscuri. Măsurile pro-active şi reactive pot include politici, concepte, standarde şi ghiduri de securitate, managementul riscului, activităţi de instruire şi conştientizare, implementare de soluţii tehnice de protejare a infrastructurilor cibernetice, managementul identităţii şi managementul consecinţelor. Mai mult, este nevoie să elaborăm şi să implementăm un pachet de legi extins cu incidenţă în domeniul securităţii şi apărării. Dacă în anul 2022 au fost elaborate legi şi norme pentru spaţiul cibernetic, vom continua şi anul acesta cu pachete de legi pe domenii sectoriale astfel încât să aducă un plus în securitatea cibernetică. Totodată este nevoie şi de îmbunătăţirea cadrului legislativ în infrastructurile critice cibernetice, dar şi pentru construirea şi consolidarea unei educaţii şi culturi de securitate. Această educaţie proiectată pe termen scurt, mediu şi lung poate constitui o modalitate de acţiune pentru orice stat sau pentru orice sistem de alianţe din care face parte în privint evitării riscurilor şi ameninţărilor de securitate. Securitatea nu mai trebuie să fie apanajul exclusiv al instituţiilor statului, ci trebuie să devină un bun al tuturor", a spus Laurenţiu Leoreanu.

El a descris şi actualul context geopolitic şi strategic în care componenta de securitate cibernetică a devenit foarte importantă.

"Remarcăm că fluiditatea evolutivă şi impredictibilitatea mediului internaţional de securitate au dus în ultimele decenii la o recalibrare a determinantelor acestuia: riscuri, ameninţări, vulnerabilităţi, pericole. În acest melanj, securitatea a fost altoită pe cauze naţionale sau a fost rezultatul unor principii şi valori comune într-un mediu în care aranjamentele de securitate post Război Rece se încearcă a fi schimbate de unii actori politici internaţionali. Dinamica şi impredictibilitatea mediului internaţional de securitate au determinat deja ca spaţiile de confruntare în care se desfăşoară conflictele să fie caracterizate de schimbări care modelează câmpul de luptă şi redefinesc cadrul beligent. Suntem martorii menţinerii şi accentuării tendinţei ieşirii confruntărilor din mediile convenţionale - terestru, maritim, aerian - şi orientarea către cel cibernetic şi psihologic, lucru care va duce la condiţionarea unor factori obiectivi de securitate. Relativizarea graniţelor, a conceptului de pace şi război, reafirmarea unor state cu ambiţii de lideri regionali, revirimentul politicii de forţă şi rolul asertiv al unor actori politici care nu împărtăşesc aceleaşi valori şi principii comune cu statele din spaţiul euro-atlantic, tendintele politice populiste şi creşterea importanţei unor actori nonstatali vor influenţa arhitectura internaţională de securitate. Securitatea cibernetică, care este un subiect discutat frecvent în ultimii ani pentru că mediul virtual este unul dinamic, aflat în permanentă schimbare pentru că tehnologiile folosite sunt înlocuite, actualizate şi modificate constant, fapt pentru. De aceea apar noi provocări şi riscuri, pentru că nivelul de conştientizare al utilizatorilor este încă unul foarte scăzut, trebuie să prezinte un deziderat pentru statul român, dar şi pentru cetăţenii săi", a spus deputatul Laurenţiu Leoreanu.

Preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor a descris şi războiul cibernetic dus de Federaţia Rusă în Ucraina, pe lângă războiul cu arme convenţionale declanşat în 24 februarie 2022.

"În această perioadă, Moscova duce o luptă crâncenă în domeniul cibernetic, care nu se vede, dar care provoacă pagube cu efecte care se revarsă chiar şi în ţările NATO vecine Ucrainei. Parte a modului în care NATO îşi modelează apărarea în domeniul cyber, România a ajuns să joace un rol cheie. Riscurile şi provocările în materie de securitate cibernetică generate de Federaţia Rusă în urma invadării Ucrainei vizează perturbarea, blocarea, distrugerea, degradarea sau controlarea în mod maliţios a unui sistem infrastructură informaţională, afectarea integrităţii disponibilităţii, confidenţialităţii, autenticităţii şi nonrepudierii datelor sau sustragerea informaţiilor cu acces restricţionat. În primele zile de război, Federaţia Rusă a efectuat cu succesc atacuri cibernetice asupra sistemele de comunicaţii ucrainene, asupra sistemelor de comunicaţii prin satelit, asupra părţilor terestre ale acestor reţele, precum şi a site-urile guvernamentale ucrainene şi a sistemelor de guvernare. Reţeaua satelitară a fost prima din linia de comunicaţii care a fost închisă pentru poliţie, armată şi serviciile de securitate şi informaţii ucrainene. Acest eveniment a provocat daune colaterale dincolo de Ucraina, afectând turbine eoliene şi întrerupând accesul la internet pentru zeci de mii de persoane din Europa. De atunci agresiunile cibernetice exercitate de Federaţia Rusă au continuat cu atacuri de ştergere a datelor vizând Ucraina, guvernul, sectoarele comerciale şi infrastructura energetică", a spus Laurenţiu Leoreanu.

Domnia sa a precizat că atacurile cibernetice sunt subdiviziuni, dispozitive care ţin tot de armă, gloanţele fiind "viruşii, fake-news-urile, informaţiile care pleacă şi perturbă sistemele informatice".